Crescut în zona rurală de nord a țării, Ayisoba execută natural diagonala între tradițional și modern.

Pe cel de-al cincilea său album, 1000 Can Die, scos anul trecut, Apozora Ayisoba, a.k.a. King Ayisoba, rămâne fidel comentariului socio-politic, unul dintre aspectele principale care-l scot în relief în peisajul hiplife ghanez al ultimelor câteva decenii, alături de instrumentul popular kologo (un fel de strămoș al banjoului), pe care l-a învățat de la bunicul său, și vocea tribală (poate și sarcastică?). „Some of our leaders, Sell all their property” sau „Some of our people, Travel in Europe, they don’t want to come back!” amintesc de spaime și principii de identitate mai vechi ale continentului, dar fără să devină pătimașe (e drept, nici Ghana nu e tocmai Africa de Sud).

Crescut în zona rurală de nord a țării, Ayisoba execută natural diagonala între tradițional și modern, trecând în CV atât cioban (în copilărie obișnuia să aibă grijă de animalele familiei), cât și star pop al orașelor africane și mai departe, după ce a cântat prin piețe, baruri sau chiar la înmormântări. „I want to make the world love kologo music like Bob Marley made the world love reggae music”, spunea nu demult Ayisoba într-un interviu pentru Makkum Records, casa de discuri olandeză unde a scos majoritatea albumelor sale.

Drive-ul ăsta e întețit de un șpagat sonor & conceptual peste timp: pe de-o parte, reperele sale sunt mai degrabă în deceniile dinainte de 1990, în așa-zisa perioadă highlife (dar nu cea aristocrată, ci aia recul a câștigării independenței de către Ghana în mai 1957, când muzica africană a revenit „poporului”), în timp ce influențele sunt „de astăzi”: de la muzică electronică la hip-hop a.k.a. proaspătul hiplife, curent pornit de nume precum Reggie Rockstone sau Terry Bonchaka pe la începuturile anilor 2000 – cu cel din urmă, Ayisoba a avut o colaborare/prietenie fructuoasă, înainte ca Bonchaka să se prăpădească într-un accident de mașină în 2003. De aceea, versurile lui fie sunt cântate într-o engleză stricată, fie în limbile Twi sau Frafra – cu un minim efort, însă, îți dai seama cam ce vrea să spună despre economie sau politică, totul pe ritmuri și linii melodice deopotrivă dansante, cât și hipnotice, susținue de tobele gulugu sau bembe, cornul tradițional siniaka și, bineînțeles, de kologo.

//

King Ayisoba ajunge la noi Joi, 6 septembrie. Mai multe detalii pe pagina de Facebook.
În același timp, evenimentul este un preview pentru Festivalul Outernational Days 3, care va avea loc între 19 și 23 septembrie.

Share This